Situl arheologic de la Tassili n'Ajjer, situat în deşertul Sahara, pe teritoriul Libiei, este unul dintre cele mai importante situri de artă rupestră preistorică din lume. Mai mult de 15.000 de desene şi gravuri consemnează schimbările climatice, migraţia animalelor şi evoluţia vieţii oamenilor de la marginea deşertului, începând cu perioada mileniului 6 î. Hr. şi continuând până în primele secole ale erei noastre, conform site-ului UNESCO, www.unesco.org.

Tassili n'Ajjer este un platou vast aflat în sud-estul Algeriei la graniţa Libiei cu Niger şi Mali, care acoperă o suprafaţă de 72.000 de kilometri pătraţi. Densitatea picturilor şi gravurilor şi prezenţa altor vestigii preistorice, precum zone de locuit, morminte, rămăşiţe arheologice şi împrejmuiri sunt mărturii remarcabile ale vieţii umane. În arta rupestră întinsă pe parcursul a peste 10.000 de ani sunt prezentate schimbări ale climatului, ale faunei şi florei şi trecerea la cultivarea pământului şi viaţa pastorală, conform sursei citate.
 

Foto: (c) Mohammed Bediaf / whc.unesco.org 

Picturile şi gravurile aflate în acest sit arheologic datând din aşa-numita ''Perioada capetelor rotunde'' evocă posibile obiceiuri magice şi religioase de acum 10.000 de ani. Perioada Pastorală reprezintă scene de viaţă socială zilnică (5500 î. Hr. - 2.000 î. Hr.), perioadă în care oamenii au făcut trecerea de la starea de vânători-culegători la starea de agricultori. În unele picturi din această epocă este descrisă îmblânzirea vitelor iar în altele sunt prezenţi oameni care mânuiesc suliţe şi execută ceremonii. Perioada Calului (1.000 î. Hr. - 1 d. Hr.) este caracterizată de faptul că atmosfera a devenit mult mai aridă iar călătoria pe distanţe mari mult mai importantă, astfel apărând caii şi carele trase de cai. Cronologic, ultimele desene de pe pereţii sitului arheologic saharian reprezintă cămile, conform www.africanworldheritagesites.org.

Oamenii care au locuit platoul Tassili n'Ajjer şi-au schimbat obiceiurile pentru a se adapta la condiţiile climatice potrivnice, unele vestigii fiind datate acum sute de mii de ani. Arta de la Tassili n'Ajjer este expresia cea mai elocventă a legăturii dintre om şi mediu. Sunt prezentate specii dependente de apă, precum hipopotamul, şi alte specii care sunt dispărute din regiune de mii de ani.
 

Foto: (c) Mohammed Bediaf / whc.unesco.org

Situl Tassili n'Ajjer nu este interesant doar din perspectiva istoriei omenirii, ci şi din cea a istoriei naturale. Formaţiunile geologice de rocă erodată includ elemente cristaline precambriene şi succesiuni ale sedimentării gresiei în care s-au păstrat urme ale evenimentelor geologice şi climatice majore.

Integritatea sitului este garantată de suprafaţa imensă pe care se desfăşoară, precum şi de faptul că picturile rupestre, frumuseţea naturală a peisajului şi diversitatea ecologică reprezintă un tot unitar. Autenticitatea sa este dată de bogăţia moştenirii culturale păstrate aici. Totuşi, situl este vulnerabil la deteriorările cauzate de fenomenele climatice şi la stricăciunile cauzate de vizitatori.

Situl Tassili n'Ajjer a fost înscris în 1982 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, la numărul 179, mai notează www.unesco.org.

AGERPRES/(Documentare - Daniel Olteanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Gabriela Badea) 

*** Sursa fotografie din deschidere: (c) Mohammed Bediaf / whc.unesco.org